duminică, 26 februarie 2012

Nu stiu altii...

...dar eu as putea concura fara dubii la persoana cu cel mai curios traseu profesional.La inceput,asta fiind prin clasele 5-6,imi doream sa ma fac profesoara de limba romana(asta si datorita fostei mele profesoare).Mi-a trecut repede,vazand dezinteresul celor mai multi dintre elevi si banii putin pe cere-i primesc de multe ori oameni extrem de inteligenti si bine intentionati.
Mai apoi,manata probabil si de dorinta de a continua traditia in familie,am decis sa urmez cariera militara.Asa ca m-am dus frumusel la Liceul Militar.Am plecat de acasa la 15 ani si am dat piept cu viata.Au urmat 4 ani cu mai putine lucruri frumoase decat urate(si,culmea,acum fix pe cele frumoase mi le amintesc,de parca cele rele nici n-ar fi existat) si am decis ca mi-au fost mai mult decat suficienti sa-mi dau seama ca armata nu e de mine(bine ca mi-a venit mintea la cap la timp).
Dupa aventura army,mi-am zis ca ar fi cam urat din partea mea sa ies asa din sistem,adica de tot.Si mi-am zis ca ar fi o chestie sa dau la Academia de Politie.Zis si facut!Dar,dupa cum mai devreme ziceam,norocul n-a fost de partea mea.Ca acum nu mai vad ghinionul de atunci chiar ca pe un ghinion,e alta poveste.Si,dupa scurta mea incursiune in lumea masinilor inscriptionate cu"Siguranta si incredere",am intrat la FJSC.Si au urmat alti 3 ani,frumosi de aceasta data...foarte frumosi si de care o sa-mi fie dor clar!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu